Sugestii

Sugestii...

   Narghileaua este în esenţă un mijloc de relaxare individuală cât şi de socializare. În jurul narghilelei, persoanele discută vrute şi nevrute, îşi povestesc întâmplări cu tendinţe comice, se cunosc şi formează tot odată un nucleu de prietenie mult mai puternic. Astfel, o narghilea mult mai aromată, mai "gustoasă" sau cu mai mult fum face atmosfera mai plină de bucurie...
Pentru aceasta, în cele ce urmează sunt prezentate unele sugestii personale, care le-am aflat de alţi "pufăitori" sau pe care le-am descoperit personal.

Apa

    Multora le place ca apa să fie rece, şi datorită acestui "capriciu" putem pune cuburi de gheaţă în sticlă. Asta va favoriza fumul, făcându-l mult mai rece şi mai fin.
Pe lângă apă, unii mai pun şi alte băuturi alcoolice şi nealcoolice. Eu, de exemplu, am înlocuit toată apa cu vin, fapt care mi-a adus o stare de ameţeală la început iar la sfârşit de greaţă.
Într-o altă zi, am fiert bomboane mentolate, şi am pus în apa. Chiar dacă vi se pare un lucru prostesc, aroma era mai mentolată, în consecinţă mult mai bună.
Diferitele siropuri de fructe sunt şi ele foarte bune. Chiar astăzi am luat 2 sticle de sirop, vişine şi căpşuni. Pe lângă aroma propriu-zisă, Mizo de cireşe, siropul a mai dat un plus de gust fumului.
Diferite fructe, ca lămâia, portocală, grapefruit pot face o delicatesă din fum.

Aroma

      Aromele sunt pe toate gusturile, încât nimeni nu se poate plânge că nu-i va place nici una, fiind în total aproximativ 30 arome provenite din fructe. Cele mai folosite arome sunt de doua mere, mentă, căpşuni, capucino etc.
Aromele se pot şi amesteca în creuzet pentru a creea un fum mult mai plăcut.Pe lângă aroma care o luăm gata făcută există şi diferiţi "întăritori", care întăresc oarecum aroma, adică o fac mult mai plăcută, fumul fiind şi el mai dens.
Cei cărora li s-a uscat tutunul(aroma), pot folosi aceste soluţii, fiind tot atâtea sortimente cât sunt şi de arome. Unii susţin că aceşti "întăritori"-melasa- nu sunt buni, neajutând la nimic. Eu pot vorbi din experienţă, şi susţin că ajută foarte mult.Aromele care le-am pus la "macerat" după ce le-am adăugat melasa, au devenit mult mai bune. Dar atenţie la adăugarea acesteia, căci, dacă adăugaţi mai mult decât trebuie, distrugeţi aroma(am păţit-o!), şi nu va scoate fum nici măcar cât scoate o simplă ţigară.
Pentru o mai bună păstrare a aromei, va sfătuiesc să o puneţi într-un borcan sau recipient închis ermetic, iar apoi ţineţi-o numai la frigider.

Muzica

      Pentru a creea o atmosferă aproape perfectă, fără doar şi poate, avem nevoie de muzică, dar nu orice fel de muzică. Fumătorii împătimiţi de narghilea, preferă mai mult genurile orientale, ca muzică arabă, de ex.
Eu unul prefer atât muzică orientală (arabă, turcă, etc) dar mai mult cea grecească, în special genul "bouzouki".
Genul de muzică provenit din cântatul la instrumentul grecesc bouzouki, este preferat de marea majoritatea a grecilor, şi acesta poate fi auzit cu precădere la marile sărbători, în Grecia.

Câţiva cântăreţi apreciaţi de greci: 

->Stelios Kazantzidis
->Vasilis Karras
->Vasilis Tsitanis
->Lefteris Pantazis
->Dimitris Mitropanos
->Terzis Pasxalis
->Ghiannis Ploutharxos
->Ghiannis Basileio
->Notis Sfakianakis
->Anna Vissi
->Litsa Diamanthi
->Despina Vandi

 Vă doresc socializare & pufăială plăcută!

Prepararea unei narghilele

Pasul I:Apa

Punem apa in sticla, incat tija metalica, aceea coloana de fum sa fie scufundata la 3-4cm pentru narghilele de peste 50cm si 1-2cm pentru narghilele mai mici, sub 50cm. Checked!

Pasul II: Etansarea

Corpul narghilelei trebuie fixat in sticla, incat sa fie bine etansat.Scaparile mari de aer, duc la un fum lipsit de densitate, un fum mai rar.
In cazul in care garniturile nu etanseaza cum ar trebui, intervine instetimea fiecaruia, pentru a rezolva problema.
Trebuie sa recunosc ca am avut o asemenea problema si am rezolvat-o foarte simplu,chiar daca pentru unii acest "sfat" poate fi total neprofesional si de prost gust.Cum am rezolvat?Putina banda izolatoare!Am aplicat 2-3 straturi de banda pe corpul narghilelei inainte de a aplica garnitatura iar de atunci nu am mai avut probleme, totul fiind etans.
Verificarea etanseitatii se realizeaza prin astuparea cu mana a caputului coloanei de fum si suflarea la capatul celalt, adica furtunul.Daca simtiti senzatie de vid, inseamna ca totul este bine.Checked!

Pasul III: Farfuria si furtunul

La narghilele "mai profesionale", corpul narghilelei nu este compact(de-antregul) ci farfuria se poate detasa de coloana de fum.Astfel, fixam farfuria intai, si apoi furtunul.Checked!

Pasul IV: Creuzetul, aroma, aplicarea staniolului

Inainte de a incepe "marea pufaiala" am ajuns si la pasul, cel mai important.Aroma trebuie asezata cu seriozitate in creuzet, nu indesata, adica uniform si bine rasfirata.Tot odata nu se pune multa aroma, deoarece daca aceasta va fi din abundenta va atinge staniolul si indirect carbunele.Acest lucru va degaja atat un miros neplacut dar si gustul fumului, va lasa de dorit.
Dupa ce am asezat aroma, "cu dragoste", am putea spune, aplicam staniolul.Dupa ce am prins natural cu mainile staniolul de creuzet pe parti, urmeaza "gaurelele".Pentru acestea se pot folosi o scobitoare cat si ace de diferite marimi.Eu, gaurile le fac in forma concentrica, incepand de la margine spre interior, iar cand am ajuns in mijloc, fac o gaura mai "maricica" cu o scobitoare.Ea trebuie sa treaca prin mijlocul gaurii din creuzet, pentru a se forma o coloana de fum.
Dupa aceasta, se fixeaza crezetul pe capatul coloanei de fum.Acesta se apasa putin dar grija mare caci daca apasati prea tare, se poate rupe( am patit-o!).Neaparat crezetul trebuie sa aibe o garnitura.Checked!

Pasul V: Carbunii

Pentru arderea aromei, sunte necasari 1-2 carbuni.Dupa ce ati incalzit carbunii sau i-ati aprins (depinde de care folositi) ii asezati cu grija pe suprafata staniolului si indirect a crezetului.Acestia trebuie pusi pe margine caci nerespectarea acestui lucru duce la un fum innecacios lipsit de orice placere.Chiar daca sunteti incepatori, si gresiti prima data o sa tot mutati carbunii pe margine pana cand fumul va fi placut.Dupa ce aroma de pe margine, s-a consumat, mutati carbunii pe mijlocul crezetului.Checked!

 Vă doresc socializare & pufăială plăcută!

Istoria narghilelei

Narghileaua...

... este un instrument de fumat oriental folosit în general în Orientul Mijlociu sau Africa, dar mai nou şi în Europa şi America.Originile sale se găsesc la graniţa Indiei cu Pakistanul.

Originea narghilelei este veche de peste o mie de ani şi se pierde pe tărâmurile Indiei de nord-vest la graniţa cu Pakistan. La început construcţia narghilelei era simplă, având la bază nuca de cocos şi un tub ataşat acesteia. Era folosită pentru fumatul opiului şi haşişului.

Istoria narghilelei se continuă în Imperiul Persan care cuprindea atunci Pakistanul, Afganistanul, o mare parte din Asia Mică şi câteva regiuni din nordul Africii. În această călătorie, narghileaua a căpătat savoarea dată de o specie deosebită de tutun negru iranian, cultivat şi astăzi. Acest tutun este umezit şi împachetat în capătul de ceramică deasupra căruia se aşeză direct cărbuni pentru a oferi o aromă puternică. Narghilele create în Imperiul Persan erau confecţionate manual din lemn, având diverse forme.

Narghileaua a pătruns în Imperiul Otoman acum 500 de ani şi s-a bucurat de o mare popularitate cu precădere în rândul oamenilor înstăriţi şi intelectualilor. Treptat, narghileaua clasică a suferit schimbări în formă şi în mărime, apropiindu-se de forma existentă azi. Alama şi sticla au înlocuit lemnul, iar mozaicul şi pictura au devenit elemente estetice.

O creştere în popularitate a fost cunoscută odată cu apariţia cafenelelor ca locuri de întâlnire în Imperiul Otoman, acum câteva sute de ani. Umezirea şi împachetarea tutunului au fost ridicate la rang de mare artă. Atingerea cărbunilor de către neiniţiaţi era considerată lipsă de politeţe. De aici, narghileaua s-a răspândit în lumea arabă, fiind foarte folosită şi apreciată în state ca Egipt, Maroc, Liban, Siria, Arabia Saudită, Kuwait, Emiratele Arabe Unite.

În zilele noastre, localurile unde se fumează narghilea sunt locuri de întâlnire pentru toate categoriile sociale, locuri în care se discută evenimente moderne şi politice. În Kuwait şi Arabia Saudită aceste localuri sunt frecventate doar de bărbaţi. În alte ţări musulmane narghileaua este considerată un subiect tabu.

Tutunul folosit astăzi la narghilea este o combinaţie de tutun şi un amestec făcut din miere şi fructe uscate. Fumul este filtrat prin apă rece pentru a-i oferi consistenţă. Trecutul marcat de fumatul opiului şi haşişului au adus o imagine negativă narghilelei din zilele noastre. Treptat, societatea acceptă narghileaua ca pe o pipă pentru tutun şi nu ca un mod de a fuma droguri. Popularitatea narghilelei în Statele Unite şi Europa este în continuă creştere de la introducerea sa în anii 1960, bucurându-se de o largă utilizare şi în Japonia. Narghileaua cere timp şi oferă răbdare, relaxare şi o companie placută.

Sursa:Wikipedia

 Vă doresc socializare & pufăială plăcută!